Descrierea localității și informații utile turiștilor.
Artistul popular Serban Nicolae, isi asteapta vizitatori cu o colectie extraordinara de lucrari( sculptura in lemn ) si cu un muzeu personal de etnografie din localitatea Rogoz.
La ieşirea din Târgu Lăpuş, capitala Ţării Lăpuşului, drumul spre Rohia trece printre nişte dealuri şi pâlcuri de pădure. La scurt timp după ce ieşi din oraş, pe partea dreaptă, pe un versant se ivesc nişte formaţiuni geologice bizare, care au stârnit curiozitatea multora. Din solul aparent moale, ies la suprafaţă rocile sferoidale despre care legenda spune că ar creşte singure.
Muzeul Florean este una dintre iniţiativele private din România postdecembristă care s-a dovedit a fi viabilă, efervescentă şi de înaltă ţinută artistică. Expoziţia de artă plastică în aer liber a Muzeului Florean este situată în Poiana Soarelui, într-o pădure de foioase din hotarul satului Cerneşti, la dreapta drumului ce duce spre Ţara Lăpuşului. Aici întâlnim pe o suprafaţă de peste 40 de hectare, un inedit parc de sculptură monumentală. Colecţiile muzeului ce însumează în prezent circa 10.000 de piese de artă contemporană, provenind de pe toate continentele, au devenit în timp un reper al turismului cultural din Maramures.Aici se organizează în fiecare an Tabăra Internaţională de Sculptură Monumentală şi Salonul Internaţional de Gravură Mică.
Forma trapezoidală precum a unei cetăţi a Muntelui Şatra domină Depresiunea Lăpuşului, fiind vizibilă din toate părţile . Acesta este un punct de reper şi un loc de belvedere. Potrivit legendelor şi baladelor populare aici îşi avea una dintre reşedinţe vestitul haiduc Pintea Viteazul.
Pe platoul Şatrei există şi în prezent Fântâna lui Pintea lângă care a fost înălţat în anul 1996 Schitul Şatra, care are în componenţă o biserică din lemn şi un paraclis.
La poalele abruptului stâncos dinspre Depresiunea Lăpuşului, la altitudinea de 720 m, în Poiana Paltinului, se găseşte Mănăstirea Şatra, zidită cu ajutorul credincioşilor din zonă, în prezent aici înaltându-se biserica, chiliile, biblioteca si trapeza. Masivul Şatra este denumit de credincioşii din zonă Muntele Sfânt, datorită celor două locaşuri monahale şi izvoarelor de apă tămăduitoare care ies din piatră .
În apropierea platoului Piemontului Şatra , în partea sudică la cota de 985 m se află Peştera Pintii din Şatra (Şatra Pintii) –o peşteră dezvoltată în andezite piroxenice dezagregate, de natură tectonică la care se pare a contribuit şi omul.