Descrierea localității și informații utile turiștilor.
Primul baraj in arc constyruit in Romania se afla pe defileul Gatu Berbecului , barajul Negovanu. Constructia sa are „un unghi la centru de aproximativ 110 grade”, iar „raza la nivelul coronamentului fiind de 78 metri”
De asemenea înălțimea barajului are 62 de metri și este constituit din 13 ploturi de lățimi variabile între 6 și 12 metri. Totodată arcele din care este sunt circulare și au o grosime constantă pe toată lungimea. Ocupă locul cinci în ţară în ierarhia altitudinii barajelor datorită cotei coronamentului ce măsoară 1.158 de metri.Lacul Negovanu a fost creat în anul 1956, o minunăție ce este folosită de hidrocentrala Sadu V pentru producerea de energie electrică, pe lângă faptul că acesta colorează peisajul de jur împrejur. Adâncimea sa maximă este de 58 de metri și însumează un volum de 6,3 milioane de metri cubi de apa.
În comună există mai multe pensiuni dotate corespunzător pentru a putea primii turişti
Obiectivele turistice din comună sunt:
Biserica “Sfinţii Arhangheli” construită din zid şi este situată în cătunul Beberani. A fost ridicată în anul 1848. Până în 1768 locuitorii s-au închinat unei cruci din lemn ridicată în centrul satului. În 1768 a fost construită o biserică din lemn, care în 1848 a fost înlocuităcu cea de astăzi, din piatră şi cărămidă. Între anii 1930-1934 a fost construiţi contraforţi exteriori pentru susţinere. Biserica are 3 clopote, care se aud în toate cătunele.
Hidrocentrala Sadu V- La 14 km în amonte de Râu Sadului se află amenajarea hidroenergetică Sadu V. Prima hidrocentrală din România a fost construită în judeţul Sibiu. La Sadu, în 1896. În 1907 se construieşte în amonte cea de-a doua hidrocentrală, Sadu II. Iar în anul anul 1955 hidrocentrala Sadu V, alimentată cu apă din lacul Negovanu, având un baraj de 62 de metri înălţime.
Barajul de la Gâtu Berbecului este construit în defileul Văii Sadului tăiat în şisturi cristaline, la 1154m altitudine. Este primul baraj în arc de cerc construit în România , după un model din Tirol. Turnat din beton armat, înalt de 62 m, lat de 19 m la bază şi 3.5 m la coronament, este lung de 178m.
Traseul Râu Sadului- Stâna Capra- Vf. Onceşti- Păltiniş (4-5 ore). Din cătunul Fundu Râului porneşte o potecă marcată cu “cruce roşie” spre staţiunea Păltiniş. Se urcă circa un km pe valea Pinului, pe drumul forestier, apoi traseul se abate spre vest, trece pe lângă Vf. Capra (1194m), unde, într-o poieniţă este stâna locuitorilor din Râu sadului, pe care o putem vizita. În continuare, dincolo de stână, poteca urcă de la 1000m la 1713m în vf. Onceşti, pe o culme acoperită cu pădure de fag şi răşinoase, pe muntele Nanu (1425m ). Aproape de Vf. Onceşti poteca noastră întâlneşte poteca de crestă Răşinari – Vf. Cindrel pe care o urmăm până îm pasul Muncel de unde coborâm în staţiunea montană Păltiniş.
Traseul Râu Sadului-Gâtu Berbecului- Roozdeşti-Păltiniş (35km), drum forestier nemodernizat. Traseul este recomandat turiştilor veniţi cu automobilul, care doresc să cunoască frumuseţile din împrejurimile comunei.
Traseul Râu Sadului- Vf. Bran- cabana Prejba (5 ore)
Traseul Râu Sadului – colibele din Culmea Vârjoghii- pe versantul sudic al muntelui Apa Cumpănită (1303m ) se găseşte o suprafaţă mare cu fâneţe presărate cu colibe al localnicilor.
Accesul este bun pe valea Vârjoghii, care este însoţită de un drum forestier (3km). Cele mai multe colibe sunt între acestă vale şi valea Pinului.
Biserica
Timp de aproximativ 168 ani ( 1600-1768) locuitorii credincioşi ai satului ( colonie a comunei Răşinari), variind ca număr între 10-200 de persoana s-au închinat unei cruci de lemn aşezată în centrul de astăzi a comunei.