Obiective turistice în Rânca

Pestera Muierii

Pestera Muierilor (sau Pestera Muierii) este situata in Depresiunea Getica a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judetul Gorj (d. N. 67 Tg. Jiu - Ramnicu Valcea km 47). Prima pestera electrificata din Romania (1965) si amenajata pentru vizitare pestera a fost sculptata in calcarele mezozoice de pe marginea sudica a Masivului Parang, de catre raul Galbenul.
Numele de Pestera Muierilor, asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bantuite de razboaie pe cand barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori.
Pestera are o lungime de aproximativ 3. 600 de metri dispusa in 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezevatia speologica impartita in doua sectoare: sectorul de nord (1. 500m) si sectorul de sud (880m). La 40 de metri inaltime se alfa etajul superior amenajat pentru turisti cu o lungime de 573 m, ajunge pana la lungimea de 1. 228 de metri o retea de diverticule foarte greu acesibila.
Dintre atractiile pesterii enumeram: Domul Mic cu aspect asemanator unei cupole gotice format prin precipitarea calcitei, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare si Stanca Insangerate denumita datorita scurgerilor oxidului de fier, Valul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele impietrite, Dantela de Piatra, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului.

Transalpina ( DN67C )

Transalpina este cea mai inalta sosea din Romania, avand punctul cel mai inalt in Pasul Urdele (la 2145 m).

Drumul face legatura intre orasele Novaci din judetul Gorj si Sebes din judetul Alba. Transalpina strabate patru judete - Gorj, Valcea, Sibiu, Alba - traversand Muntii Parang de la sud la nord, altitudinea cea mai mare avand-o pe o portiune de aproximativ 20 de km, in judetul Valcea, unde se prezinta ca o `sosea de creasta`.
Inceputurile acestui drum sunt neclare. Unele surse sustin ca a fost construit prima data de legiunile romane in timpul razboaielor cu dacii, motiv pentru care pe hartiile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul Iv strategic roman”.
Potrivit altor surse, soseaua a fost construita si pietruita de germani in timpul Primului Razboi Mondial, din ratiuni militare, insa a fost foarte putin folosita.
Avand in vedere invatamintele din Primul Razboi Mondial, regele Carol al II-lea a dorit sa aiba la dispozitie un drum strategic, pentru artileria montana, trasa de cai, care sa poata fi parcurs de trupele care se miscau intre Valahia si Transilvania.
La inaugurarea drumului, in anul 1939, a participat si regele Carol al II-lea, insotit de viitorul rege Mihai I, precum si primul-ministru Gheorghe Tatarescu si sotia sa Arethia. Acestia au parcurs intregul traseu al drumului la bordul unei masini de teren, la volan aflandu-se chiar regele Carol al Ii-lea. Dupa inaugurare, drumul a fost cunoscut sub denumirea de Drumul Regal sau Drumul Regelui, denumire ce a inlocuit denumirea populara de Poteca Dracului.

Drumul este modernizat in totalitate si accesibil oricarui tip de autoturism.
Se poate urca la drum prin orasul Novaci, judetul Gorj sau prin orasul Sebes, judetul Alba. Se mai poate ajunge pe Transalpina, la Obarsia Lotrului, dinspre Valea Jiului, de la Petrosani, sau dinspre Valea Oltului, de la Brezoi, Jud Valcea.

Program functionare:
15 Aprilie se deschide (dar in functie de conditiile meteo se poate deschide incepand cu luna Mai).
1 Noiembrie se inchide (dar in functie de conditiile meteo se poate inchide incepand cu jumatate lui Octombrie).

Muzeul Civilizației Montane

Muzeul Civilizației Montane, poziționat la intrarea în Stațiunea Ranca, pe Transalpina, prezintă în mai multe săli de expoziție un adevărat tezaur de istorie, cultură, civilizație și tradiție pastorală din zona montană a Gorjului.
Binecuvântat de Dumnezeu cu daruri și haruri deosebite, ținutul Novacilor de Gorj reprezintă o comunitate aproape perfectă, care nu împrumută și nu adoptă oportunități de viețuire ci creează paradigme ale acesteia, în funcție de vremuri și de veacul care îi calcă pragul. Din această pricină, a fi novăcean nu este doar o posibilitate de identificare fizică sau geografică elementară, ci de recunoaștere și validare ale unui mod de viață și tip de cultură unice în spațiul spiritual românesc.
Inaugurat pe 8 septembrie 2012, Muzeul Civilizației Montane a Gorjului de la Plopu/ Rânca – proiect devenit realitate datorită Obștii Cerbul din Novaci și Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale – este depozitarul unui adevărat tezaur de istorie, cultură și civilizație pastorală specifice Gorjului.
Aflat la intrarea în Stațiunea Rânca, pe Transalpina – cea mai înaltă și frumoasă cale rutieră din România, Muzeul pare o construcție ivită dintre nori, fiind instituția culturală situată la cea mai mare altitudine din țară (circa 1600 m).
Program de vizitare: vineri – sâmbătă - duminică 09. 00-19. 00.

Trasee montane

Trasee turistice Novaci, Rânca, Baia de Fier, Polovragi:
1. Novaci - Valea Gilortului - Cabanatransalpina Rânca. Marcaj: traseu pe drumurile forestiere din Valea Gilortului. Timp de mers: 7-8 ore.

2. Cimpa - Cabana Voievodu. Marcaj: triunghi roşu; şosea forestieră. Timp de mers: 2-2, 25 ore.

3. Cabana Transalpina Rânca - Muntele Urdele - Valea Iezerul - Cabana Obârşia Lotrului. Marcaj: triunghi roşu, banda roşie şi triunghi roşu. Timp de mers: 6, 5-7, 5 ore.

4. Cabana Voievodu - Poiana Muierii - Cabana Obârşia Lotrului. Marcaj: triunghi roşu. Timp de mers: 6-7 ore.

5. Cabana Obârşia Lotrului - Groapa Seacă - Vârful Capra - Poiana Muierii - Cabana Voievodul. Marcaj: şosea, potecă nemarcată, triunghi roşu. Timp de mers: 9-10 ore.

6. Lacul Gâlcescu - Piatra Tăiată - Vârful Mohorul - Muntele Păpuşa - Cabana Transalpina Rânca. Marcaj: bandă roşie, triunghi roşu, şosea. Timp de mers: 6-7 ore.

7. Cabana Transalpina Rânca - Vârful Păpuşa - Curmătura Olteţului. Marcaj: triunghi roşu, şosea, potecă nemarcată. Timp de mers: 4, 5-5, 5 ore.

8. Curmătura Olteţului - Cheile Olteţului - Polovragi. Marcaj: potecă nemarcată, şosea forestieră. Timp de mers: 4, 5-5, 5 ore.

Cheile- Valea Gilortului Novaci

Cheile - Valea Gilortului Novaci-ranca Gorj.
Gilortul, al cărui nume este considerat de origine dacică, izvorăşte din Munţii Parâng, respectiv de sub Vârful Parângul Mare (2519m) prin două izvoare principale, situate la altitudinea de aproape 2350 m, fiind flancat imediat pe dreapta de Vf. Mândra, iar pe stânga de Vf. Gruiu şi după un lung traseu intramontan cu chei, repezişuri şi cascade iese la Novaci.

Accesul se face din oraşul Novaci şi se merge către nord pe cursul râului Gilort. Cadrul natural încercuit de munţi acoperiţi cu păduri de brad face din Cheile Gilortului un loc minunat unde puteţi să petreceţi un week-end plăcut cu cortul.
Drumul este accesibil însa nu este modernizat aşa că pentru a merge în amonte vă recomandăm să aveţi maşini cu o gardă la sol mai înaltă.
Gilortul este populat cu păstrăv dar pescuitul este interzis cu desăvârşire, mai ales în amonte. Orientarea iniţială a cursului este dinspre nord-vest către sud-est, pentru a primi ca afuenţi, pe partea stângă:- pârâul Setea Mică-vest, adunându-şi apele dintre coamele Ghereşul şi Stâncior, care se uneşte înainte de confluenţa cu Gilortul cu pârâul Gruiu, -pârâul Setea Mică-est, care-şi adună apele dintre culmile Setea Mică şi Setea Mare. Apoi, după ce se îndreaptă spre sud, primeşte de pe partea dreapta: pârâul Tărtărău, izvorât de sub Vf. Tărtărău al coamei Groapa, pârâul Măcăria, care aduna şi el de pe partea sa dreaptă patru pâraie, dintre care cel mai cunoscut este Cătina, după care îşi continuă cursul în direcţia iniţială pentru a primi, de pe partea stângă: Pârâul Pleşcoaia (ori Setea Mare), izvorât de sub Vf. Setea Mare şi Vf. Pleşcoaia ale culmei Câlcescu, pârâul Romanu, care curge pe porţiunea finală pe Valea Romanu, după ce adună pâraiele Mohor şi Păpuşa, izvorâte de sub vârfurile cu aceleaşi nume, apoi pâraiele Mioarele şi Romii, de pe partea sa dreaptă şi mai apoi, de pe partea dreaptă pâraiele Calului si Redeiu, iar de pe partea stângă pâraiele Dâlbanu şi Rânca, pentru ca mai apoi să-şi reorienteze cursul spre sud până la Novaci.

Cheile Oltetului

Cheile Oltetului reprezinta o rezervatie naturala protejata de interes national. Aceasta include si Pestera Polovragi. Suprafata rezervatiei naturale este de 150 de hectare.
Rezervatia este situata la o altitudine de 600 m, se intinde pe o distanta de 3 km si repezinta o portiune ingusta situata intre masivele Parang si Capatanii.
Cheile sunt strabatute de raul Oltet, albia raului se afla la 20 m sub nivelul drumului forestier.
De la Manastirea Polovragi se face un drum forestier in dreapta, de aici incep cheile Oltetului.

Activități de agrement în Rânca

Tiroliana

Tiroliana se afla in curtea Pensiunii Valea Mariei la intrare in statiune dinspre Novaci si este accesibila pentru turisti de orice varsta.
Are o lungime de 50 m!

Tarifele:
- 5 lei/ una cursa
- 9 lei/2curse
- 12lei/3curse
- 14lei/4curse
- 3lei/cursa(de la 5 curse in sus)

Date de contact:
• Nume: Maria Rodica
• Telefon: 0742627434
• Email: [email protected]
• Web: www.valeamariei.ro/ro/atractii-ranca.html

Pastravarie

Pastravaria se afla in curtea Pensiunii Valea Mariei si este deschisa pentru orice turist care ajunge in zona Ranca.
Pasionatii de pescuit pot sa pescuiasca singuri pastravaul care apoi li-se poate prepara la bucataria pensiunii si servi la restaurant, sau in anumite perioada ale anului pot sa il cumpere pentru acasa.

Date de contact:
• Nume: Maria Rodica
• Telefon: 074262 7434
• Email: [email protected]