Localitatea Piscul Negru
Descrierea localității și informații utile turiștilor.
Despre Piscul Negru, Transfagarasan
Transfagarasanul (de la prefixul trans- + Fagaras) sau DN7C este unul din cele mai spectaculoase drumuri din Romania. Drumul leaga regiunea istorica a Transilvaniei de Muntenia. Drumul a fost construit sa treaca peste Muntii Fagaras, cel mai inalt lant muntos din muntii Romaniei, care face parte din Carpatii Meridionali.
Drumul porneste de langa Pitesti, din comuna Bascov, ducand la Curtea de Arges. Dincolo de Curtea de Arges, la Arefu, incepe portiunea inaugurata la 20 septembrie 1974, care trece merge pana la Cartisoara, Sibiu, si care urca pana la altitudinea de 2.030 m; drumul in trepte foloseste serpentine pentru a urca fiind o provocare pentru orice autovehicul; din cauza serpentinelor si drumului in rampa viteza de rulare este de 40 km/h. Drumul este inchis de la sfarsitul lunii octombrie pana in luna iunie din cauza zapezii care acopera drumul.
Acest drum are mai multe tunele si viaducte decat oricare alt drum din Romania; in apropiere de cel mai inalt punct al ascensiunii, la Balea Lac drumul trece prin cel mai lung tunel din Romania (aproape 1.000 m).
Lacul Balea este un lac glaciar (format in circ glaciar) situat la o altitudine de 2.040m, in Munţii Fagaras, Judetul Sibiu. Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafata de 46508 mp si adancimea de 11,35 m. In anul 1932 lacul Balea si o suprafata de circa 180 de hectare in jurul lacului au fost declarate rezervatie stiintifica. La Lacul Balea se poate ajunge in timpul verii cu masina, pe Transfagarasan, iar in restul timpului cu telecabina, de la cabana "Balea Cascada". In Muntii Fagaras se mai afla si lacurile Capra, Podragu mic, Podragu mare, Avrig, Urlea, etc. In anul 2006 a fost construit in apropierea lacului Balea primul hotel de gheata din Europa de Est.
Obiective turistice în Piscul Negru
Cetatea lui Vlad Tepes - Poienari
La 4 km de barajul Vidraru, construita in stanca la o altitudine de 850 m, pe un platou din culmea muntelui Cetatea.
Pentru a ajunge la ruinele cetatii trabuie sa te incumeti sa urci cele 1480 de trepte din beton, ce serpuiesc printre copaci, la capatul carora te intampina o casuta, construita intre anii 1969-1972, in stil argesean. In aceasta casuta, Muzeul orasenesc Curtea de Arges, a realizat o expozitie permanenta numita "Cetatea Poienari", expozitie ce prezinta istoria cetatii medievale. Din acest loc se pot observa cu foarte mare claritate ruinele cetatii.
Una dinte putinele cetati medievale, Cetatea Poienari apare mentionata pentru prima data in anul 1453 intr-un document prin care Ludovic al V -lea cere localnicilor sa execute lucrari de renovare a fortaretei, pentru a fi pregatita pentru eventualele atacuri dusmane. In alte documente, ca cele ale cancelariei din Valahia, numele cetatii apare mentionat abia in anul 1481. Cetatea a fost construita in doua etape. Prima etapa a fost la sfarsitul secolului al Xiii -lea si inceputul secolului al Xiv-lea, perioada in care a fost construit turnul dreptunghiular din piatra, cu trei nivele despartite de plansee din lemn. Accesul in turn se facea pe scari mobile. In etapa a doua s-au construit zidurile cu turnuri semicirculare. La constructia zidurilor s-a folosit piatra, iar pe interior au fost dublate cu caramida la partile superioare, grosimea lor fiind de 2-3 metri. Patru din turnurile de aparare aveau forma rotunda si unul era conceput sub forma unei prisme.
Datorita pozitiei si amplasamentului ei, cetatea, era greu de observat fiind un loc de refugiu pentru domnitori. Se presupune ca, datorita unui cutremur, cetatea a fost distrusa in totalitate, ajungand o ruina.
In 1456, cand la tronul tarii a venit domnitorul Vlad Tepes, din porunca acestuia, cetatea a fost refacuta complet. Despre refacerea cetatii din timpul lui Vlad Tepes exista o legenda care spune ca domnitorul a pedepsit, pentru tradare, boierii targovisteni pe care i-a pus cu mic cu mare sa reconstruiasca cetatea care la acea data numai era decat o ruina.
Manastirea Sf Ilie
Este situata in zona Piscul Negru satul Arefu, la 15 km de Balea Lac din judeul Arges.
De aproape 10 ani, ea reprezinta unul din cele mai importante asezari religioase ortodoxe din judet.
Lacul Balea
Lacul Bâlea este un lac glaciar (format în circ glaciar) situat la o altitudine de 2040 m, în Muntii Fãgãras, Judetul Sibiu. Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafata de 46508 mp si adâncimea de 11, 35 m. În anul 1932 lacul Bâlea si o suprafatã de circa 180 ha în jurul lacului au fost declarate rezervatie stiintificã.
Lacul Bâlea se aflã la circa 77 km de la orasele Sibiu, 68 km Fãgãras si 85 km de la Curtea de Arges. În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfãgãrãsan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana „ Bâlea Cascadã ” din apropierea cascadei Bâlea. În Muntii Fãgãras se mai aflã si lacurile Capra, Podragu Mic, Podragu Mare, Avrig, Urlea, etc.
Telecabina Balea
Telecabina Balea Lac - Balea Cascada. Dela Piscul Negru - Balea Lac - Balea Cascada sunt 13 km.
Lungime traseu: 3700m
Program funcționare: Luni - Duminicã 09:00-17:00
