Obiective turistice în Ocnele Mari

Salina

Amenajata si deschisa publicului abia in septembrie 2009, Salina Ocnele Mari a devenit deja una dintre cele mai importante si vizitate din tara.

Intinsa pe o suprafata de 25. 000 mp, la 225 de metri fata de nivelul marii, salina cuprinde multiple spatii de joaca pentru copii, magazine de suveniruri, zone de relaxare, un cinematograf, mini-teren de baschet, pista de carting, bar, restaurant, multe spatii amenajate cu banci si mese din lemn unde se poate servi masa.

Nu in ultimul rand, salina Ocnele Mari gazduieste cea mai mare biserica subterana din Romania, precum si un muzeu al sarii.

Temperatura in salina este constanta: 14-15 grade C, ceea ce o face un mediu placut atat vara, cat si iarna.

Salina Ocnele Mari este o destinatie cautata nu doar de turisti, ci si - din ce in ce mai mult- de adultii si copiii care sufera de diverse afectiuni ale sistemului respirator, care vin pentru cure da tratament la salina, multi dintre ei la indicatiile medicilor.

Program Salina

Program de vizitare incepind cu data de 01-05-2010:
- zilnic intre orele 10, 00 - 18, 00

Intrarea la salina costa :

- Adulti : - 14 Ron.
- Copii cu varste sub 3 ani au acces gratuit.
- Pentru copii care depasesc varsta de 3 ani, precum si pentru elevi si studenti se percepe un tarif de 7 Ron.

Microbuzul care transporta turistii circula la un interval de 30 minute.

Fagul Miului

Legenda spune ca Miu Haiducu, fiul unui pandur din oastea lui Tudor Vladimirescu, iesea la pradat in targurile de la Horezu, Muiereasca sau la Crasma lui Ilie Chioru, iar dupa fiecare lovitura se refugia in zona Ocnelor Mari, unde se ascundea in scorbura unui fag batran dintr-o padure aflata in zona. Legenda se pastreaza si astazi orice localnic iti poate arat drumul spre Fagul Miului- care inca exista, drumul pana la el fiind o adevarata incantare.

Evantaiul

``Evantaiul`` este o formatiune geologica din tuf cretacic (roci calcaroase) de culoare alba, care se profileaza deasupra padurii de pe unul din dealurile care imprejmuiesc Ocnele Mari. Aceasta formatiune geologica a constituit motivatia declararii zonei din jurul sau rezervatie naturala.

Penitenciarul

Penitenciarul de la Ocnele Mari, dispãrut odatã cu surparea salinei, a reprezentat pânã în anul 1948 unul dintre centrele în care, alãturi de detinuti de drept comun, au fost încarcerati si membri ai Partidului Comunist din România, printre care si Gheorghe Gheorghiu- Dej. Dupã instaurarea regimului comunist, penitenticiarul a devenit unul dintre cele mai importante lagãre de concentrare a luptãtorilor din Miscarea Nationalã de Rezistentã Anticomunistã.

Unul dintre cele mai semnificative figuri intelectuale încarcerate la Ocnele Mari a fost si gânditorul Petre Tutea. De numele acestuia se leagã unul dintre putinele evenimente fericite din istoria puscãriei, si anume încetarea procesului de reeducare, ca urmare a protestului înaintat de Tutea directorului penitenciarului, prin care ameninta cu sinuciderea în masã a tuturor detinutilor politici. Evenimentul se petrecea prin anul 1958, când conducerea de stat a luat hotarârea de a înfiinta un centru de reeducare pentru minori (cunoscut ca scoalã de corectie), dar scopul fiind acoperirea detentiei politice care exista în continuare însã sub denumirea de "drept comun". Nimeni din localitate nu îndrãznea sã spunã ce se petrece acolo si nimeni nu "vedea" cãruta puscãriei care ducea mortii la cimitir.

La Ocnele Mari au fost exterminati prin împuscare o serie de figuri însemnate ale intelectualitãtii românesti si oameni simplii, legati de idealul luptei anticomuniste, îngropati ca anonimi în cimitirul Bozeasca. Penitenciarul rãmâne în istoria României drept unul dintre cele mai dure centre de detentie, unde conditiile insuportabile contribuiau decisiv la distrugerea psihicã si fizicã a detinutului.

Castrul roman Buridava

Castrul roman Buridava este situat în zona suburbanã Stolniceni a municipiului Râmnicu Vâlcea.

Castrul a fost construit în jurul anului 103, dupã primul rãzboi dintre daci si romani, pe amplasamentul unei foste tabere militare de corturi.

Castrul era dotat inclusiv cu bãi termale, descoperite prin anii 1950. Terma romanã, singura constructie descoperitã pânã acum din castrul roman de la Buridava, va fi restauratã.

În zona cetãtii Buridavei a fost descoperitã o necropolã unde s-au gãsit diferite obiecte cu valoare arheologicã precum: ulcioare, cesti si blide din lut ars si un mare depozit subteran de cereale, construit în tuful calcaros al dealului.


Situl arheologic de la Buridava este inclus în Lista monumentelor istorice 2004 din Judetul Vâlcea la Nr. Crt. 182, Cod lmi 2004: vl-i-s-a-09580 ca: "Buridava Romanã” sec. Ii - iii.

Strandul fara fund

Baza de agrement de la Ocnele Mari este alcătuită din trei ştranduri cu apă sărată, dintre care unul este pentru copii. Apa din bazine este schimbată zilnic, recomadat fiind ca o cură să cuprindă minim 12 băi. Ştrandul de la Ocnele Mari se mai numeşte şi «ştradul fără fund», pentru că are o adâncime foarte mare, iar apa care este schimbată zilnic, izvorăşte din adâncuri. La câţiva kilometrii distanţă de ştrandul de la Ocnele Mari, turiştii se pot relaxa şi la baza de agrement Ocniţa. Aici, sunt încă trei bazine cu apă sărată şi unul cu nămol.




Citeste mai mult: /adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/Strandul-fund-ocnele-mari-atractia-ascunsa-statiunii-ape-izvorasc-adancimi-sute-metri-1_50af00097c42d5a663a1f684/index.html

Trovantii de nisip

In cadrul acestei formaţiuni se întâlnesc trovanţi de nisip la o anumită înălţime a peretelui, încastraţi vertical – nivel în care s-au revărsat apele de-a lungul milioanelor de ani şi la bază.
Marea majoritate a trovanţilor sunt turtiţi pentru că, în momentul formării lor, au fost supuşi unor presiuni foarte ridicate.
Există diverse speculaţii că trovanţii sunt pietre care au suflet, care cresc în diametru de-a lungul timpului sau au proprietăţi paranormale.

Satul de olari Buda

Satul de olari Buda este situat la nici un 1 km de centrul orasului Ocnele Mari, altitudinea de 454 m, cu aproape 50 familii.
Principala ocupatie a locuitorilor acestei zone era pana acum cativa ani pomicultura si olaritul . Populatia ramasa este una imbatranita ,nimeni nu s-a invrednicit sa duca mestesugul mai departe cu toate ca cei batrani isi doresc sa initieze in arta olaritului persoane interesate.
Particularitatea principala a oalelor din zona Buda era ca se ardeau de 2 ori , acest lucru conferindu-le o rezistenta sporita. Din lutul de la Buda mesterii olari obtineau : oale, farfurii, castroane, ulcioare, oale de tuica, oale de sarmale, oale de nunta, oale de lapte.
Cei mai priceputi olari dintre ei ajungeau sa confectioneze chiar si coamă de tigla pentru casa. Mergeau prin toate targurile judetului: de la Calimanesti la Olanesti, Govora pana de Balciul Sf. Marie la Manastirea Bistrita.
Aveau un mestesug foarte apreciat , dovada fiind ca aceasta ocupatie s-a transmis din generatie in generatie. Multe din exponatele din acest sat se pot vedea la Muzeul Buridava din Ocnita, fiind donate de persoane binevoitoare.
Fiecare olar avea locul lui de unde isi procura lutul necesar pentru oale, acesta trebuia lasat peste iarna sa inghete si apoi primavara se calca in picioare pana se obtinea o anume consistenta.Se modela cu ajutorul unei roti de olar pe care nea Oncel a avut bunavointa sa ne-o arate.Apoi se puneau la uscat pe diverse stative si se asezau intr-un cuptor de ardere.
Dupa prima ardere se smaltuiau apoi se introduceau din nou.
Se supravegheau in permanenta pentru a se obtine o ardere uniforma si un produs de calitate superioara.
Pentru decorare se folosea:saritură-adica zgura de fier de la fierarie-care era macinata cu ajutorul unei rasnite si un nisip cuartos.
Punctul principal al acestui sat este Biserica din anul 1731 monument istoric si Dealurile Castanului si Tiganilor.
Dealul Tiganilor-tigani corturari ursari care au trecut pe aici plimbau ursi prin sate si se ocupau cu diverse mestesuguri.
Dealul Castanului se pare ca era un loc de intalnire al măglasilor care lucrau la ocnele de sare, si circula o legenda in care niste haiduci si-au ingropat aurul prin aceasta zona.Sunt atatea de povestit despre aceasta zona incat trebuie sa va convingeti singuri si sa ascultati de la cei de prin partea locului:nea Oncel,nea Zota,nea Carjan,etc.

Activități de agrement în Ocnele Mari

Bai in strandurile cu apa sarata

Baile in strandurile cu apa sarata din Ocnele Mari si Ocnita atrag an de an multi turisti, datorita efectelor lor terapeutice in vindecarea sau ameliorarea diverselor afectiuni, de la boli ale sistemului locomotor- reumatism, artroze, artrite- pana la afectiuni ale aparatului respirator sau boli ginecologice. Namolul sapropelic de la Ocnita este de asemenea un adevarat miracol- asemanator ca si proprietati, dar mult mai putin cunoscut, cu cel de la Techirghiol (de asemenea namol fosil- sapropelic). In vremea regimului comunist, namolulul de la Ocnita era trasnportat la Baile Govora, unde era folosit in cadrul bazei de tratament.

Mountain - bike

Dealurile din jurul Ocnelor Mari, cu inaltimi cuprinse intre 400 - 600 m, prezinta numeroase trasee propice pentru mountain - bike, de la pante line, prin padure, pana la trasee cu grad inalt de dificultate - inclusiv pe coastele calcaroase ale Evantaiului.

Drumetii

Traseele pentru drumetii sunt usor de gasit, chiar daca nu sunt marcate cu indicatoare speciale; este simplu: in orice directie te hotarasti sa te indrepti, in jurul Ocnelor Mari, vei descoperi peisaje minunate, dealuri acoperite cu paduri, livezi si poieni, asezari uitate de vreme, cu cateva case, cocotate pe dealuri, multa lumina si aer curat.