Localitatea Cheia
Descrierea localității și informații utile turiștilor.
Despre Cheia
Situata la 60 de Km. de Ploiesti si 48 Km. de Brasov, statiunea montana Cheia este o adevarata oaza de liniste si de verdeata.
Statiunea Cheia
ocupa o pozitie pitoreasca la poalele Masivului Ciucas intr-o mica
depresiune strajuita de culmea Zaganului, ca si de muntii Balaban si
Babes. Spre ea converg piraiele Timpa si Cheita care constituie
obirsiile riului Teleajen.
Padurile de brad si fag de pe inaltimile din jurul statiunii Cheia
asigura un aer puternic ozonat, care are un aer specific de depresiune
intramontana. Climat subalpin cu veri racoroase, peisajul de vis.
Situata la o altitudine de 875 m intr-o depresiune la poalele masivului Ciucas, statiunea Cheia ofera peisaje montane frumoase si trasee pentru iubitorii de drumetii:
Trasee din Cheia spre:
1. Crucea Rosie + Banda Albastra
Ambele au acelasi punct de plecare din DN 1A, la cca. 500 m dupa
ANTENEµ, pe dreapta, in primul intrand din sosea, de unde pleaca doua
drumuri forestiere opuse.
Se merge pe cel spre stanga (am amplasat noi un indicator) cca. 800
m, de unde se intra perpendicular, la dreapta, ascendent (gasiti un alt
indicator plantat de noi) pe poteca marcata ce urca lent prin padure pe
Culmea Buzoianu Ambele marcaje sunt amplasate pe copaci. Dupa cca. 1
ora de mers cele doua marcaje se despart astfel:
1.1. CRUCEA ROSIE
la stanga, pe culme in drum ascendent pana la varful ZAGANU (1817 m), inca cca. 2 ore de mers.
De aici va puteti intoarce pe acelasi traseu, sau daca aveti o buna
conditie fizica si sunteti echipati corespunzator, puteti continua
traseul pe acelasi marcaj, prin La Lanturiµ, prin Vf. GROPSOARELE (1883
m) si mai departe conform hartii postate pe site-ul nostru.
Mentionam ca este un traseu cu dificultate mai ridicata (drum de
creasta), interzis iarna, dar privelistile oferite spre ambii versanti
ai muntelui merita efortul depus.
1.2 BANDA ALBASTRA
inainte, in panta descendenta pana la Valea SIPOTELOR, urcare lenta
pana pe Culmea CAZATURII si iar coborare spre POIANA STANEI cca. 2 ore
de mers.
Din POIANA STANEI aveti mai multe optiuni:
Drumul in sens invers cca. 2,5 ore 3 ore pana la DN 1A (punctual de plecare) in CHEIA.POIANA STANEI spre CHEIA, pe drumul forestier cca. 4 5 ore de mers.BANDA ALBASTRA POIANA STANEI VALEA STANEI CHEILE STANEI
drum ascendent cca. 4 5 ore mers. De aici puteti iarasi alege intre
cateva variante, functie de conditia fizica si echipamentul specific
VEZI HARTAPOIANA STANEI TABLA BUTII CIMITIRUL EROILOR
N.B. Pentru toate traseele cu plecare din VALEA STANEI se poate
opta pentru o combinatie cu AUTO (robust, cu garda sus) pana in POIANA
STANEI si plecarii de aici pe traseele de mai sus, cu intoarcere in
CHEIA.
VALEA TAMPA CABANA MUNTELE ROSU (1260 m)
timp de mers 1,5 2 ore
Intrarea pe traseu se face din DN 1A, la cca. 1,2 km dupa Anteneµ,
pe dreapta se intra pe un drum forestier in foarte lejera panta
ascendenta, prin Valea Tampei, partial impadurita, cu peisaje in care
alterneaza lunca paraului cu pajisti blajine si versanti impaduriti cu
brad sau/si fag. Dupa cca. 30 40 min. de mers se deschide o poiana
imensa din care, in dreapta, pe fundal, pur si simplu µizbucnescµ
crestele semete ale Zaganului si Gropsoarelor.
De aici, dupa iesirea din poiana, drumul se ingusteaza si dupa
izvorul cu apa cristalina pe care il gasiti in dreapta, la radacina
fagilor, traseul marcat o ia spre stanga in panta usor accentuate. (Daca
alegeti sa mergeti inainte drum nemarcat intrati pe Valea
Gropsoarelor (afluent al Tampei) pe unde ajungeti in cca. 1,5 ore pe
Saua Gropsoarelor la 1853 m, de unde aveti mai multe variante VEZI
HARTA)
Revenind la traseul spre cabana Muntele Rosu ( cerc albastru), drumul
incepe urcarea mai accentuate prin padure, pana la vasta pasune alpina
Muntele Rosu unde gasiti si cabana cu acelasi nume, inca o cabana si
sediul SALVAMONT.
3. TRIUNGHI ROSU
CABANA MUNTELE ROSU SAUA GROPSOARELE
Timp de mers: - 2,5 3 ore
Traseul incepe chiar de langa cabana si urca in panta puternic
ascendenta pe tot traseul pana la cca. 1850 m altitudine. Peisajele
oferite spre CHEIA, Vf. Ciucas, cabana Ciucas si Stancariile Zaganului
si Gropsoarele merita cu prisosinta efortul depus.
Odata ajunsi in saua Gropsoarelor puteti face drumul retur sau puteti continua pe alte trasee vezi HARTA.
CABANA MUNTELE ROSU CABANA CIUCAS 1580 m
Timp de mers 2,5 3 ore
Traseul este bine marcat, intra pe langa Cabana Muntele Rosu,
face la stanga prin padure, cu alternante ascendente si descendente,
pana in Valea Berii, la Izvorul lui Ioane (se spune ca e izvorul
Teleajenului) cale de cca. 1,5 ore. De aici traseul continua ascendent,
pe drum forestier, pana la cabana CIUCAS.
De aici aveti din nou mai
multe optiuni (vezi HARTA) sau va intoarceti prin Valea BERII, pana la
DN 1A, la fabrica de apa pe marcaj CRUCE ALBASTRA.
Mentionam ca aveti
inclusiv posibilitatea sa apelati la mijlocul de transport pus la
dispozitie de cabanierii de la CIUCAS pentru a va duce pana la Fabrica
de Apa, pana la DN 1A.
5. BANDA ALBASTRA
HOTEL ZAGANU CHEILE CHEITEI DN 1A
Timp de mers: 1,5 2 ore
Se intra pe traseu din lateralul Hotelului ZAGANU trecand pe
podet, peste parau, imediat la dreapta. Se merge prin Valea CHEITEI cca.
30 min. pe drum forestier. De aici traseul urca prin cheile CHEITEI pe
poteca puternic ascendenta, cu grad ridicat de dificultate (echipamentul
specific montan obligatoriu), pana la DN 1A.
La intoarcere, din dreptul Hotelului Zaganu puteti continua cu o
plimbare relaxanta si usoara pe drumul forestier, prin padure, care va
scoate pana la podul de peste Teleajen, prin proximitatea campingului
Mos Martinµ.
Obiective turistice in vecinatate
- Expozitia Flori de Mina din Cheia
- Salina Slanic Prahova
- Manastirile Cheia, Suzana si Zamfira
- Brasov - centrul istoric si Biserica Neagra
- Valenii de Munte - casa memoriala Nicolae Iorga
Obiective turistice în Cheia
Schitul
Statiunea Cheia
Muzeul Vaii Superioare a Teleajenului
Muzeul de Antropologie ``Francisc Rainer``
Amenajat in casa de vacanta a marelui savant Francisc Rainer, muzeul prezinta viata, opera si activitatea medicului, profesorului si cercetatorului care a institutionalizat antropologia romaneasca si a inscris in circuit valorile stiintifice internationale.
Muzeul este interactiv, dotat cu echipamente electronice de ultima generatie, permitand vizitatorilor sa vizualizeze filme cu teme antropologice si sa inveţe lucruri interesante despre ei insisi: profil psihologic, bioritm sau fizionomie.
Muzeul Flori de Mina
Peste 300 de exponate, de o mare varietate a formelor si cu o cromatica splendida.
Muzeul poate fi vizitat zilnic intre orele 9:00 - 17:00.
Luni inchis
Tel. 0244-294264
Manastirea Cheia
Manastirea Cheia este o manastire de calugari cu hramul Sfanta Treime, este situata pe malul drept al paraului Tampa, in partea de sud - est a localitaaii Cheia, judeaul Prahova.
Atestata incepand cu 1770, a fost distrusa de turci, reconstruita, apoi mistuita de un incendiu.
Biserica actuala a fost construita din caramida intre anii 1835 - 1839 si pictata de Gheorghe Tatarescu in 1837.
Manastirea Suzana
In 1740, Suzana Arsicu, o femeie instarita, fondatoarea manastirii, a ridicat o biserica din barne, multumind astfel Domnului ca a scapat teafara dintr-o furtuna in timp ce se intorcea din Ardeal.
A fost cea dintai stareta a manastirii.
Muntele Rosu
La Muntele Rosu se afla cea mai moderna statie seismica din tara.
Barajul Măneciu
Lacul de acumulare Măneciu are un volum de 60 milioane m³ și o suprafață de 192 ha. În jurul lacului s-a dezvoltat o zonă de agrement, favorizată de existența în apropiere a șoselei naționale Ploiești - Brașov. Astfel, lacul constituie unul din punctele de atracție a zonei turistice de pe valea râului Teleajen, care se întinde de la stațiunea Cheia la Vălenii de Munte.
Masivul Ciucas
Masivul Ciucaş este al doilea masiv proeminent din judeţul Prahova. Deşi mai mic decât Bucegii, el îşi afirmă personalitatea geografică prin înălţimile lui de peste 1800m (vârful Ciucaş cu 1954m din Culmea Bratocei şi Vârful Gropsoare cu 1883m din Culmea Zăganului) şi prin relieful său ruiniform cu o deosebită notă de atracţie, prin varietatea de turnuri, stânci izolate sau înmănuncheate, alcătuind piramide bizare, colţi asemenea căpăţânilor de zahăr şi stânci în formă de ciuperci.
Între Teleajen şi Telejenel se înalţă micul masiv Clăbucet (1460m) despărţit de Ciucaş printr-o largă înşeuare sculptată de eroziune în formaţiuni puţin rezistente (şisturi argilo-marnoase).
Munţii Tătaru se întind la est de Telejenel şi se prezintă ca o culme monotonă, dar nelipsită de pitoresc, cu înălţimi de circa 1400m. Din ea se desprind culmi secundare, asemenea unor contraforturi. Înălţimile maxime se găsesc, de la nord la sud, în vârfurile Tătaru (1476m), Mănăilă (1407m) şi Vârful lui Crai (1473 si 1502m). La sud-est de Vârful lui Crai se desfăşoară o denivelare care corespunde Munţilor Zmeuretului (1136m), care se prezintă ca o treaptă mai joasă a munţilor, în contact direct cu dealurile subcarpatice.
